Argo

Ironia suprema in cazul filmului semnat de Ben Affleck, intentionata sau nu, e ca Argo e un film fals. Dincolo de faptul ca spune povestea unei operatiuni CIA deghizata intr-un film hollywoodian fals, Argo insusi e mai mult inventie decat realitate si mai mult propaganda decat adevar. 

Luat strict ca fictiune stie sa-si tensioneze destept fiecare intorsatura, e filmat misto si la prima vedere iti da senzatia unui proiect curajos. Cine naiba face in vremurile astea de eroi din plastic si efecte demente o pelicula despre criza unor ostatici in Iran-ul anilor '80? Affleck si Clooney, iata raspunsul. Inceputul peliculei e surprinzator: politica externa americana e terfelita serios, iar interesul petrolier e ridicat pe cinstitelea la rangul cel mai inalt. Pe masura insa ce trec minutele incepi sa simti cum Argo aluneca intr-o cromatica bine cunoscuta, obositoare in cele doua culori si singurele pe care le utilizeaza: baietii buni, noi, CIA-ul, America in sens larg si baietii rai,  ei, toti iranienii aia care la final alearga ca maimutele turbate la gratii. Da, exista un personaj feminin iranian pozitiv, dar finalul cu casuta tipica si drapelul fluturand reusesc sa ma scoata din sarite. Mai mult, colajul de la final - imagini reale vs. cele din film - sustine ideea ca filmul e foarte aproape de realitate. Da, aceea era atmosfera in Iran in acele zile, da, asa aratau cei 6 evadati din ambasada, dar nu, lucrurile nu au stat mai deloc in felul in care o arata filmul. Daca vreti sa cititi pe larg despre ce si cum a fost atunci, materialul celor de la Slate e mai mult decat interesant. N-am pretentia unui documentar, dramatizarea e perfect justificabila, dar de ce sa o faci in directia unui cliseu enorm care sa inece o poveste altfel teribil de interesanta... Intr-un articol foarte misto cei de la Screenrant o pun pe seama nevoii de succes comercial al peliculei si se intreaba cum ar fi aratat Argo mai putin partinitor si mai aproape de adevarul istoric...

Traim vremuri in care Orientul Mijlociu e mai agitat ca niciodata sau la fel de agitat ca intotdeauna, iar Argo e dovada ca o parte (buna) a Americii nu e inca in stare de perceptii fine. Si e pacat. Cu atat mai mult cu cat un cartier din Los Angeles (culmea!) e cunoscut drept Tehrangeles. Nu ma credeti pe cuvant, cautati-l pe google maps. E la o aruncatura de bat de Beverly Hills. 3 si jumate din 5 pentru mine, foarte bun, dar departe de opiniile elogioase cu care a fost primit la el acasa.